Demult în țara Israel
Trăia cel mai puternic om
Și nu era altul ca el
Numele lui era Samson

Era promis de Dumnezeu
Să fie un conducător
Să-l scape pe poporul Său
De jugul filistenilor

Nicicând Israel n-a avut
Așa apărător iudeu
Ce-avea o forță de temut
Cu care sfâșia și-un leu

Puterea-i sta în părul său
Ce nu a fost nicicând tăiat
Căci el fusese nazireu
De mic, Domnului închinat

Era cum fost-a profețit
Un ne-nfricat judecător
De Dumnezeu învrednicit
Să fie un izbăvitor

Doar cu o falcă de măgar
Ucise filisteni o mie
Deși-ncercaseră-n zadar
Să-l prindă prin șiretenie

Cât Duhul Domnului-l purta
Între Țorea și Eștaol
Mereu izbândă-atunci avea
Căci Dumnezeu era-n control

Dar când de El s-a-ndepărtat
Și se-alipise de Dalila
Puterea toată l-a lăsat
Și-ajunse sclav, de toată mila...

Ce a urmat o știm cu toții
Care-a fost rodul neascultării
Dalilele sunt solii morții
Și emisarele pierzării

Fugiți de poftele deșarte
De cursele diavolești
Cum scrie clar în Sfânta Carte
Căci toate sunt patimi drăcești...

Fiți tari în lupta cu Dagon
Dușmanul nostru cel de moarte
Puternici cum era Samson
Dar de păcat să stăm departe